Casa iubirii

Aurelia Wilde este victima încercărilor disperate ale mamei sale de a o înălța pe un piedestal de neegalat, dar gloria ei este doar de suprafață. Spiritul ei nemulțumitor și obiceiul constant de a se plânge contrastează puternic cu caracterul nobil al servitoarei Doris, care este convinsă că, în ciuda necazurilor din această viață, va locui într-o zi în Casa Iubirii. Talentele și buna dispoziție ale lui Doris o fac iubită și apreciată chiar de mulți oameni distinși și educați, însă mama Aureliei este plină de gelozie și invidie, și se va răzbuna...

Poate că un subtitlu potrivit al acestei cărți ar fi „Psalmul 23 trăit de micuța Doris”. Fiecare bucurie, la fel ca fiecare neîmplinire a personajului, o ducea cu gândul la promisiunile acestui psalm minunat. Îi încurajez pe copii și pe toți cei care se simt copii, indiferent de vârstă, să-și facă timp să se lase captivați de Casa Iubirii. Sunt sigură că veți iubi această carte și, la final, veți cânta, cu zâmbetul pe buze, „Domnul este Păstorul meu, eu lipsă n-am să duc...”

Împăratul iubirii este Păstorul meu, și bunătatea Lui nu dă greș niciodată; nu voi duce lipsă de nimic dacă sunt a Lui și El e al meu pe veci. Mi-a condus sufletul părăsit acolo unde curge apa dătătoare de viață și, unde cresc pășunile cele mai verzi, m-a hrănit cu hrană cerească. Și așa, în toate zilele, bunătatea Ta nu m-a dezamăgit; Bunule Păstor, lasă-mă să Te slăvesc în casa Ta de-a pururi.

Număr pagini: 240